Gala de premiere a activităţii comunităţii rrome

Sala „Traian Moşoiu” a Primăriei Oradea  a găzduit prima gală de premiere a activităţii comunităţii rrome la nivelul judeţului Bihor. Acest eveniment a fost organizat de fundaţia Ruhama, condusă de Marian Daragiu.

Evenimentul a avut loc în prezenţa viceprimarului Florica Cherecheş, dar şi a reprezentanţilor Consiliului Judeţean, a Prefecturii Bihor, a Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, dar şi a reprezentanţilor altor instituţii locale.
„Consider că ONG-urile au un cuvânt greu de spus în cadrul unei comunităţi locale. Felicit Fundaţia Ruhama pentru că vine întodeauna cu soluţii prompte pentru rezolvarea problemelor comunităţii. Este foarte important pentru bunul mers al unei societăţii, să existe repere morale şi acestea să fie promovate”, a precizat în deschiderea evenimentului viceprimarul Florica Cherecheş.
Printre secţiunile premiate în cadrul evenimentului au fost: studenţi rromi cu rezultate excepţionale, activişti din comunitatea romă a judeţului, dar şi categoria liderilor religioşi.
Preşedintele Fundaţiei Ruhama, Marian Daragiu a vorbit despre importanţa evenimentului organizat de fundaţia pe care o conduce. „Ne-am întâlnit azi, aici, pentru a premia excelenţa. Suntem aici, pentru a ne bucura împreună cu dumneavoastră, cei care aţi reuşit. Să nu uităm că peste 50% din membrii comunităţii rrome nu au decât şcoala primară, iar 70% dintre ei nu deţin în proprietate o locuinţă personală. Cu toate acestea, am reuşit să aducem aici zeci de studenţi cu rezultate excepţionale la învăţătură, zeci de alţi oameni, care sunt un model de urmat prin faptul că au făcut ceva pentru comunitatea lor.”  

Prima generație de romi învățați intră în politică Marian Daragiu

Prima generație de romi învățați intră în politică
Marian Daragiu, sociolog, doctorand: „Sunt rom, so what, ce importanță are?”
Sau ”Sărăcia nu are etnie”

Dollores Benezic

„Vom merge în comunitățile de romi și le vom arăta că se poate. Exemplele suntem noi, cei care am reușit. Vor mai fi unii care-și vor vinde votul în noaptea dinainte alegerilor, pe o căpățână de porc. Nu va fi ușor, principalul nostru adversar nu e un alt partid, suntem chiar noi înșine, comunitatea romă”. Așa vrea să câștige 500.000 de voturi la alegerile generale din 2012 Marian Daragiu, președintele celui mai nou înființat partid de pe scena politică din România, Alianța Civică Democrată a Romilor.
Alianța este o construcție politică neobișnuită pentru România, formată din organizații neguvernamentale care activează de mulți ani în lupta pentru emanciparea romilor. Un fel de Tea Party în variantă romă, românească.
O ambiție mare venind de la o minoritate care are deja un loc în Parlament, dar care de 20 de ani continuă să se zbată în sărăcie și ignoranță. Cu câteva excepții notabile. Una dintre ele, chiar Daragiu, sociolog, doctorand și fondator al organizației neguvernamentale Ruhama, desemnată drept ONG-ul anului în educație, acum un an.

Tata a zis: de azi nu mai suntem romi!

Daragiu vorbește engleza mai bine decât limba tatălui lui – romani. Și asta pentru că mai bine de jumătate din cei 40 de ani pe care-i are azi i-a trăit inducând lumea în eroare, și pe el însuși, că este român și nu rom. CV-ul lui se întinde pe câteva pagini și cuprinde în el aproape toate instrumentele financiare prin care Europa a ajutat în ultimii 20 de ani comunitățile defavorizate din România. A beneficiat de fonduri europene pentru organizația lui, dar și de ajutor extern pentru propria formare: „Sunt 30 de ani de când statul și străinii au investit în mine sute de mii de euro. Acum sunt gata să dau și eu ceva înapoi societății”, zice Daragiu.

Investiția statului în tânărul Marian Daragiu a pornit în anii 70, în țigănia Tabon de la marginea orașului Turnu Măgurele, din Teleorman. Era o comunitate săracă, dar colorată, de romi adunați din zonele inundabile ale Olteniei. „Tata era instalator sanitar și se mândrea că nu are nicio zi absență nemotivat de la serviciu. Mama nu lucra, era țigancă de vatră, de mătase cum se spunea, adică romanizată. Nu vorbea romani, nu purta fuste lungi și înflorate”, își descrie Daragiu familia.
Învățătoarea Ioana Loghin a fost mâna providențială care l-a scos pe Marian din comunitatea de romi. A insistat pe lângă părinții lui, timp de doi ani începând din clasa 1, să se mute din țigănie, ca să le dea o șansă copiilor.
„Aveam 8 ani când am plecat de acolo. Am schimbat comunitatea, școala, viața. Părinții ne-au zis: de azi nu mai suntem romi. Dacă vă întreabă cineva dați-o și voi cotită, schimbați vorba. Tata n-a mai vorbit romani, ca să nu se facă de rușine. Mama ne-a spus: eu o să am grijă și fiți de două ori mai curați decât ceilalți, voi să aveți grijă să învățați de două ori mai bine ca ei. Ca să aveți șanse egale cu ceilalți”.

Tata și mama sunt romi, eu nu

Dedublarea a funcționat până la terminarea studiilor. Marian a ales modelul tatălui, s-a făcut instalator sanitar și nu a lipsit o zi de la serviciu. În paralel a terminat liceul la seral, dar a descoperit, la începutul anilor 90, și societatea civilă, prin câteva organizații neguvernamentale străine care derulau programe în România.
Totuși, ieșirea la lumină a lui Marian avea să mai întârzie. „Niciodată nu puteam să le spun în față oamenilor din comunități că sunt de-al lor. Mi-era rușine. Dacă mă întrebau, o dădeam cotită. O scoteam eu cumva, că da, probabil, în arborele meu genealogic..., undeva, tata și mama, da, dar eu nu”.

Toleranța socrilor, câștigată în zece ani

La Araci, Marian a cunoscut-o pe Tina, jumătate româncă, jumătate unguroaică, cu care s-a însurat, a făcut doi copii și o organizație – Ruhama. Încă o barieră pe care a trebuit s-o treacă: acceptul socrilor. L-a câștigat în zece ani, trăind și lucrând alături de ei, în Oradea.
Timp în care și-a completat studiile. A devenit sociolog din necesitate, dar și dintr-o ambiție pe care numai un minoritar o poate pricepe. „Aveam nevoie de acreditare ca să lucrăm cu copiii din orfelinate. La Direcția de Protecție Socială mi s-a spus, drăguț, că trebuie să mă mai pregătesc, și când să ies, unul dintre cei din comisie a zis: „ce vine țiganul ăsta cu 12 clase să ne învețe pe noi cum să lucrăm cu copiii!?”. M-am ambiționat, trei luni am stat și am învățat și am intrat cu 9.90 pe locurile normale, cu bursă de merit. Apoi am făcut master și acum sunt la doctorat. Acum mă privesc altfel oamenii, eventual zic „ia uite, al dracu țigan, nu mă așteptam!” – glumește Marian.
Dincolo de glumă stă totuși o realitate cotidiană. Mulți dintre romii școliți capătă odată cu educația și rușinea de a-și recunoaște etnia. „Exact cum românii se declară afară italieni sau germani, de rușine să nu fie asimilați cu cei care fac rele, la fel și la noi”.

Discursul care concurează căpățâna de porc

Proiectul politic coagulat de Daragiu e ambițios. Orice analist ar spune că e greu să câștigi votul într-o populație săracă, obișnuită odată la patru ani să-și vândă votul cui plătește mai mult, pe loc. Daragiu știe și singur cât de parșivă este sărăcia care te împinge la așa ceva. A trăit şi a lucrat în mijlocul ei în ultimii 16 ani. „Am revenit pentru prima dată în comunitatea din Tabon acum cinci ani. M-am dus cu soţia şi copiii, mi-am revăzut prietenii din copilărie. M-am revăzut pe mine cum aş fi fost dacă nu aş fi plecat de acolo. Trăiesc la fel cam acum 30 de ani, din ajutoare sociale şi munca cu ziua. Aici e vina statului. Nu e drept ca o familie să primească ajutor social 30 de ani, fără să faci ceva ca să o scoți din starea aia”, zice Daragiu.

El e conștient că mentalitatea nu se schimbă peste noapte. Dă exemplul unei comune, în care romii au fost cumpărați cu căpățâni de porc de către un candidat la primărie. „A doua zi candidatul ăla a ieșit primar și a spus că nu vrea să mai vadă picior de rom în primărie”.
Armele cu care Daragiu vrea să câștige încrederea oamenilor sunt: propria-i devenire și a altora ca el, o generație de câteva mii de romi tineri, beneficiari ai unor programe politice, totuși – locurile speciale pentru romi din învățământul de stat și bursa socială pentru familiile nevoiașe. „Cred că cetățeanul va înțelege mai clar decât politicianul că trebuie să facem ceva ca să ieșim din starea asta, pentru că sărăcia nu are etnie. Oamenii ăștia sunt niște supraviețuitori – holocaust, sclavie, au supraviețuit, ei știu cum merg lucrurile, e nevoie să le vorbești de la inimă la inimă, să înțeleagă că noi suntem produsul lor”.

Nu avem gene defecte

Fetița de 14 ani a lui Marian Daragiu a luat cea mai mare medie din școala din Oradea. Tatăl se simte dator să puncteze: „E și ea jumătate romiță. Nu avem gene defecte, să știți, doar o lipsă de investiție corectă. Dacă investim în copiii romi vom avea niște copii la fel ca ceilalți, dacă nu, vom avea generații de cerșetori”.
Unde se vede peste zece ani? „Făcând politici publice pentru romii dezavantajați din comunități. Și vreau să văd cât mai mulți oameni spunând cum spun eu acum: sunt rom, so what? Puteam să spun că sunt slovac, ce importanță are?”.

Acest material a fost realizat în cadrul programului regional Vocile comunității rome în societate, ediția a doua, coordonat în România de Centrul pentru Jurnalism Independent, București. (www.cji.ro)

Alianta Civica Democrata a Romilor

DECALOGUL ROMILOR

1.     ACDR ESTE PRIMA PLATFORMĂ POLITICĂ SERIOASĂ A ROMILOR

Alianţa Civică Democrată a Romilor (ACDR) este prima platformă politică serioasă a romilor.  Suntem un nucleu de tineri romi devotaţi comunităţilor de romi, capabili să pună în practică pe termen mediu şi lung un proiect politic dedicat rezolvării problemelor romilor. ACDR reprezintă motorul mişcării politice rome în România şi la nivel european, prin propunerea, susţinerea şi implementarea de politici publice integrate, pentru grupurile vulnerabile în general şi pentru minoritatea romă, în mod special. Suntem o formaţiune care promovează cultura dialogului paşnic, axat pe argumente, apărând interesele romilor şi înţelegând, totodată, sensibilităţile majorităţii. 

2.     VREM UNITATE ÎN COMUNITATE

Comunităţile dezbinate sunt cel mai uşor de manipulat. De aceea, existenţa unei formaţiuni serioase a romilor, formată din oameni cu studii şi conştiinţă civică, recunoscută şi respectată de toate formaţiunile politice şi civice româneşti şi europene, învestită cu misiunea de a apăra fără echivoc interesele acestora, reprezintă o necesitate istorică. ACDR reuneşte tineri romi cu experienţă în activităţi ale societăţii civile, lideri romi spirituali, lideri romi tradiţionali, lideri de comunităţi. Este timpul ca toate problemele, preocupările şi temele de interes ale romilor să fie dezbătute sub aceeaşi cupolă. Dacă vom fi o singură voce, vom fi respectaţi şi ascultaţi.

3.     CETĂŢENI LOIALI, CINSTIŢI ŞI RESPECTABILI AI ROMÂNIEI

Etnia romă nu este anti-românească, chiar dacă mulţi ani romii au fost folosiţi drept masă de manevră pentru a alimenta discursurile radicale din România şi din străinătate. Romii preţuiesc valorile, idealurile şi principiile majorităţii. Luptăm pentru a reda romilor demnitatea de cetăţeni ai României cu drepturi şi obligaţii depline. Ne angajăm să fim cetăţeni loiali ai României, dar cerem statului român respect şi sprijin pentru comunităţile de romi. Vom contribui activ la combaterea oricăror excese ale etnicilor romi care lezează demnitatea naţională sau aduc atingere normelor de conduită şi civilizaţie, dar ne aşteptăm ca statul român să fie ferm în combaterea discriminărilor la adresa romilor. Statul român are obligaţia de a proteja romii prin respectarea deplină a calităţii lor de cetăţeni de prim rang, la fel cum romii au datoria de a respecta legile ţării, de a respecta normele şi valorile societăţii. Trebuie să punem capăt practicilor imorale prin care anumite instituţii ale administraţiei publice centrale şi locale valorizează calitatea de cetăţean a romilor doar în preajma momentelor electorale, când se mobilizează pentru a le elibera documente de identitate.

4.     NU VREM MILA STATULUI, CI RESPECTUL ŞI SPRIJINUL SĂU ACTIV PENTRU A PUTEA FI BUNI CONTRIBUABILI

Vrem să fim activi, vrem educaţie de calitate pentru copiii noştri şi implicit locuri de muncă mai bine plătite. Înţelegem că pentru a sprijini comunităţile de romi cu bani publici, statul trebuie să colecteze resurse din taxe şi impozite. De aceea, vom milita pentru ca romii cu o situaţie materială decentă să fie buni plătitori de taxe ai statului român.  Trebuie, vrem şi putem să plătim taxe şi impozite la stat, atâta vreme cât statul este preocupat să ne sprijine activ în depăşirea condiţiilor de viaţă inumane în care trăim. Politicile publice trebuie să elimine dependenţa de ajutorul social şi orice alt ajutor pasiv, care nu fac altceva decât să perpetueze, din generaţie în generaţie, starea de asistat social şi dependent. Nu putem să acceptăm să fim victime ale pasivităţii factorului politic şi să fim acuzaţi că nu contribuim la venitul statului, în condiţiile în care nu ni se oferă şansa să facem acest lucru prin decenţa unui venit câştigat prin sudoarea frunţilor noastre.

5.     O COMUNITATE RESPONSABILĂ CARE RESPECTĂ NORMELE CIVILIZAŢIEI MODERNE, DAR ÎŞI PĂSTREAZĂ ARMONIOS TRADIŢIILE

Vom reafirma identitatea romilor şi ne vom asuma cu mândrie şi demnitate istoria, limba, tradiţiile şi moştenirile culturale, fără a încălca legile statului român şi normele europene de conduită civică, socială sau morală publică. O simbioză care asigură dreptul minorităţii la tradiţie şi obligaţia de a respecta legile şi regulile sociale sunt singurele căi de a forma împreună o societate interculturală echilibrată. Vrem respect în interiorul comunităţii rome şi în afara ei. Construirea încrederii pleacă de la manifestarea sinceră a respectului. Pornind de la respectul faţă de celălalt, vom clădi împreună o lume mai bună pentru noi şi pentru generaţiile viitoare.

6.     EDUCAŢIE, LOCURI DE MUNCĂ ŞI CONDIŢII DECENTE DE LOCUIRE

Un sfert dintre romi nu ştiu să scrie şi să citească, iar jumătate au doar şcoala primară. 40% dintre romi nu au lucrat niciodată, iar 60% dintre romi nu au o locuinţă în proprietate, trăind la marginea localităţilor. Singura şansă de a fi o comunitate demnă este să ne trimitem copiii la şcoală. Programul politic al ACDR se bazează pe trei piloni care reprezintă temelia fundamentală a oricărei strategii de integrare a romilor: EDUCAŢIE - programe de sprijin pentru familii (hrană şi îmbrăcăminte), pentru a-şi trimite copiii la grădiniţă şi la şcoală; LOCURI DE MUNCĂ - obligaţia ca în proiectele publice de investiţii să fie angajaţi minim 5% persoane de etnie romă; INFRASTRUCTURĂ ŞI LOCUINŢE - programe de reabilitare a infrastructurii locuinţelor, acces la apă potabilă şi la energie electrică pentru fiecare familie de romi. 

7.     ALEŞII ROMILOR - EDUCAŢI, CINSTIŢI, IMPLICAŢI ÎN PROBLEMELE COMUNITĂŢII

Nu putem obţine drepturi pentru romi dacă în numele romilor vorbesc oameni fără şcoală. Membri comunităţilor de romi trebuie să fie reprezentaţi în diferitele structuri administrative şi politice de romi care au capacitatea să facă faţă cu profesionalism provocărilor cerute de fişele de post, din cadrul instituţiilor în care vor activa. De exemplu, o persoană cu un nivel minim de instruire 10 clase poate fi ales pentru poziţia de consilier local, dar nu poate candida din partea ACDR pentru funcţia de primar, viceprimar, consilier judeţean, preşedinte de consiliu judeţean, parlamentar sau preşedinte. În egală măsură cu principiul nivelului de instruire, persoanele care vor fi angrenate în proiectul politic al Alianţei Civice Democrate a Romilor trebuie să fie persoane etice, morale, necompromise, fără antecedente penale sau de orice altă natură prin care ar putea aduce prejudicii de imagine comunităţii pe care o reprezintă.  

8.     PARTENERIATE POLITICE CORECTE ÎN SCHIMBUL UNOR POLITICI NAŢIONALE ŞI LOCALE PRAGMATICE PENTRU SPRIJINUL ROMILOR

ACDR nu va încheia niciun parteneriat politic fără a avea garanţia adoptării unui pachet complex de legi şi politici publice dedicate sprijinirii romilor.  Măsurile, iniţiativele şi politicile publice propuse de ACDR sau în parteneriat cu alte formaţiuni politice au drept obiectiv transformarea comunităţilor de romi, din comunităţi condamnate la asistare socială în comunităţi active social şi economic, punând în lumină şi în interesul României bogăţia şi potenţialul uman, social, economic şi cultural al cetăţenilor de etnie romă.

9.     PARTICIPAREA ACTIVĂ LA ACTUL GUVERNAMENTAL, DUPĂ 2012, PRIN SOLUŢII PUNCTUALE, NU PRIN ABORDĂRI GENERALE 

De cele mai multe ori, soluţiile universale au dăunat minorităţilor. Noi propunem rezolvări adaptate la problemele fiecăruia. Scopul nostru este acela a răspunde la nevoile fiecăruia, nu de a furniza o soluţie colectivă. Ne propunem să participăm activ la actul guvernamental pentru iniţierea, elaborarea şi adoptarea de politici publice integrate, de legi, programe şi strategii politice pentru dezvoltarea comunităţilor de romi. Vom crea un cadru legal şi coercitiv prin care instituţiile statului vor fi nu doar încurajate, ci obligate să implementeze programe publice de dezvoltare pe termen mediu şi lung a comunităţilor de romi.

10.                          500.000 DE VOTURI LA ALEGERILE PARLAMENTARE DIN 2012

ACDR va participa activ în alegerile locale şi parlamentare din anul 2012 cu liste de candidaţi proprii. Vom da astfel posibilitatea reprezentanţilor romi să candideze, să aleagă şi să fie aleşi pe listele ACDR pentru a reprezenta politic minoritatea romă din România pentru următorii ani. Obiectul electoral declarat al ACDR la alegerile parlamentare din 2012 este obţinerea a 500.000 de voturi.

Cu Dumnezeu înainte!

Alianta Civica Democrata a Romilor

Suntem cel mai serios proiect politic al romilor. Sub umbrela ACDR ne-am adunat tineri activi din societatea civilă, lideri spirituali şi lideri tradiţionali ai romilor. Scopul platformei noastre este de a uni comunităţile de romi într-o construcţie politică de anvergură, capabilă să intre în Parlament după alegerile din 2012.

Romii sunt cetăţeni loiali ai statului român. Romii pot şi trebuie să se integreze în societatea românească, să fie buni cetăţeni, contribuabili oneşti ai statului român, păstrându-şi identitatea nealterată. Nu vrem mila statului, ci un stat drept, care şă ne sprijine activ pentru a ieşi din sărăcie şi a ne putea ajuta singuri.

Dorim din partea societăţii româneşti solidaritate, respect şi tratament egal pentru romi. În schimb, ne angajăm să promovăm în comunităţile de romi cultul legii şi cultura respectului faţă de conlocuitori.

De asemenea, cerem solidaritate şi echitate între romi. Discrepanţele violente din cadrul comunităţii rome trebuie să dispară. Bogăţia afişată ostentativ nu este o virtute, ci un păcat în faţa lui Dumnezeu.

Priorităţile noastre sunt în ordine: educaţie pentru copii şi tineri, locuri de muncă pentru cei în putere şi condiţii demne de locuire pentru toate familiile rome.

Armele noastre de luptă politică sunt dialogul pragmatic în negocierea soluţiilor de rezolvare a problemelor. Nu vom sprijini niciodată formele radicale sau extremiste de manifestare, dar nici nu vom accepta astfel de manifestări la adresa noastră.

Buna înţelegere şi integrarea corectă a romilor în societate sunt obiective de  interes naţional pe termen lung care vor ajuta România să fie o naţiune solidară, prosperă şi unitară.

Cu Dumnezeu înainte!